Să învăţăm… dar ce?

Să învăţăm… dar ce? 

                                     “O inimă pricepută dobândeşte ştiinţa,

                           şi urechea celor înţelepţi caută ştiinţa.”             Proverbe 18:15

            Ne aflăm într-o perioadă a vieţii care se poate rezuma într-o oarecare măsură printr-un simplu cuvânt: şcoală. Ce este şcoala? Ea este mai mult decât o instituţie în care ne petrecem o bună parte din zi; şcoala reprezintă o perioadă în care cunoaştem – lucrurile din jurul nostru, pe noi înşine, principiile, valorile, lucrurile  în care credem –, descoperim, ne formăm propriile convingeri şi chiar scopurile vieţii noastre.

            Şcoala nu se rezumă numai la a învăţa; după cum spunea Nicolae Iorga, „şcoala cea mai bună e cea în care înveţi înainte de toate a învăţa.” Este, cu siguranţă, important să ne formăm atât o vastă cultură generală, cât şi diverse deprinderi care ne vor folosi mai departe în viaţă, este important să învăţăm lucruri utile pentru drumul pe care îl vom alege mai departe în viaţă, dar cel mai important este să învăţăm… a învăţa. Procesul de învăţare nu se încheie odată cu absolvirea şcolii (fie că vorbim despre liceu sau universitate), cel mai probabil procesul de învăţare durează tot timpul cât timp trăim. În altă ordine de idei, suntem cu atât mai câştigaţi cu cât investim în a învăţa mai mult decât noţiuni teoretice, şi începem să ne lărgim orizonturile în multiple direcţii.

            Ce putem învăţa? În ce să investim mai mult? Putem începe prin a petrece mai mult timp în liniştea naturii, analizând frumuseţea plantelor, măreţia arborilor, splendoarea cerului, gingăşia floricelelor, ordinea în care se desfăşoară fiecare proces. Natura este creaţia lui Dumnezeu, unul din mijloacele prin care Dumnezeu se revelează oamenilor. George Washington Carver, un om de ştiinţă american, spunea: „Natura este cel mai bun profesor şi prefer să învăţ câte ceva nou de la ea în timp ce alţii dorm. În ceasurile dinaintea răsăritului soarelui, Dumnezeu îmi arată ce proiecte trebuie să îndeplinesc peste zi sau în zilele următoare.” Putem învăţa de la natură atât de multe lucruri! De fapt, puţine sunt lucrurile despre care natura nu ne vorbeşte, nu ne învaţă. Putem descoperi cum să facem faţă situaţiilor dificile, cum să rămânem liniştiţi în mijlocul problemelor cotidiene; este de ajuns să privim, de exemplu, la felul în care un anotimp lasă graţios locul unui altuia, fără a opune niciun fel de rezistenţă. Privind la ordinea pe care Dumnezeu a rânduit-o în natură, ne putem propune să devenim la rândul nostru ordonaţi, să ne organizăm un program zilnic pe care să îl respectăm şi să ne stabilim un stil de lucru adecvat.

            Pe lângă creaţie, Dumnezeu se revelează prin Cuvântul Său. Autorul psalmului 119 spune: „Cuvântul Tău este o candelă pentru picioarele mele, şi o lumină pe cărarea mea.” Petrecând timp în studierea Cuvântului lui Dumnezeu, în primul rând ne vom întâlni cu El, singurul Dumnezeu viu şi adevărat, primind viaţă din El, iar prin acest lucru vom dobândi înţelepciune, vom găsi direcţie pentru deciziile pe care trebuie să le luăm, vom înţelege clar obiectivele pe care trebuie să le urmărim şi vom căpăta siguranţă că viaţa pe care o trăim are cu adevărat valoare!

            În momentul în care vom fi focalizaţi asupra învăţării ca modalitate prin care Îl vedem pe Dumnezeu în lucrurile pe care le învăţăm, vom dori să cunoaştem tot mai mult. Iar cunoscând din ce în ce mai mult, orizonturile noastre se vor lărgi, îngăduindu-ne să facem următorii paşi în viaţă pe deplin siguri de noi, şi de planul perfect al lui Dumnezeu pentru viaţa noastră!